Imi e foame! Non stop! De fapt nu imi e chiar foame! As cronțăni ceva, un stick, un pufulete, o prajitura, o bomboană…Da, clar nu mă pot abține! ….Off….iar am mâncat, nu trebuia să o fac, mă simt așa vinovată! Maine clar nu mai fac la fel. Și azi fac 10 abdomene în plus….Off!

Ați trecut prin așa ceva? Sunt convinsă că da, macar într-o zi din viața noastră. Dar chiar ne este foame? Chiar trebuie sa mâncăm ceva sau este doar o nevoie? La această întrebare vreu să găsim răspunsul în articolul de azi!

Ce este o compulsie?

Compulsia reprezintă o pornire pe care nu o poti controla, iar daca incerci sa o faci se simte dificil, incarcat de neliniste, anxietate, vinovatie.

Compulsia este un comportament ce rezolvă o trăire interioară greu de dus, un conflict, o tulburare – cel mai des întalnită este într-o relație obsesivă. Compulsiile de multe ori au caracter de ritual menit sa elibereze momentan starea de tensiune.

În cazul mâncatului compulsiv vinovatia este motorul imediat al comportamentului, ce tinde să devina un necesar pentru restabilirea linistii, dar generand neliniste odata terminat.

Astfel, mâncând se recapătă temporar starea de bine, chiar până la euforie, urmată de vinovație și depresie, ce duce la si mai multă mâncare pentru recuperarea stării de bine.

 Predomină dorința incontrolabilă pentru o anumită cantitate de mâncare, și nu neapărat pentru un anumit aliment, ceea ce conduce și la cresterea greutatii corporale din cauza aportului ridicat de calorii. In cazul acesta apar obsesii legate de corp și aspect, persoana ține tot soiul de diete care nu par să dea rezultate. Mănâncă acasă, pe ascuns mult și puțin în public.

Cum te vindeci?

Un prim pas este sa te gasesti ce se afla in spatele acestui comportament, care este utilitatea lui? Ce iti aduce? Cum se simte?

Care este istoria acestei nevoi? Cum poti sa faci altfel?

De obicei in legatura cu mancatul compulsiv se afla o stima de sine scazuta, fragila ce s-a format asa in timpul dezvoltarii – familie, scoala, grupul de apropiati.

Este important suportul familiei in ceea ce priveste incurajarea, regimul alimentar si asigurarea unui atitudini care nu condamna, pentru a nu accentua sentimentul de vinovatie si ideea ca nu are sa reusească. In terapie va descoperi cauza profunda a acestui comportament, impreuna cu psihoterapeutul, unde va gasi o atitudine de acceptare pozitiva.

Câteva schimbări în modul de viață ar fi de folos – mai mult timp liber, activitati fizice in aer liber, activitati sociale precum dansul.

În prezent aceasta tulburare este din ce în ce mai întâlnită – uităm să ne îngrijim de noi și de nevoile noastre și sfârșim prin a ne “astupa” gura interioară cu multa mâncare.

 Aveți grijă și nu lăsați un astfel de comportament să vă conducă, mai ales atunci când urmați o dietă. Nu cedați pe fond compulsiv ispitelor culinare, așa cum scriam în alt articol, pe principiul că se întâmplă doar odată! Odată este urmat mereu de a doua oară, a treia oară și tot așa.

Respectați-vă suficient de mult astfel încât acest lucru să nu se întâmple!

Acest articol a fost realizat cu ajutorul unei prietene virtual, Daniela, pe care o pup și abia aștept să ne cunoaștem și fizic, nu doar online!