Obiceiul de Paște de a se consuma la masa carne de miel și pască este legat de un ritual pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospita) și cu ierburi amare, pentru a aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană.

Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi semnificații: Mielul este Isus Hristos, care își accepta sacrificiul. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic.

Pasca este preparată de obicei în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită. Bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, având puterea de a alunga bolile și necazurile (sursa Wikipedia).

În Moldova mai ales, dar și în alte zone ale țării, femeile pregătesc din grâu pasca. Ea se frământă din făină curată de grâu, la care se adaugă lapte, uneori și ouă. Pasca are formă rotundă pentru că, în popor, se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost răstignit Hristos. Între împletituri se pune brânza sărată sau dulce, frământată cu ou și stafide. Pasca se împodobește cu ornamente din aluat – flori, spirale, frunze, etc. În anumite regiuni ale țării, ea este un aluat simplu, ornamentat și cu cruce; aluat de pâine sau de cozonac.

Continuăm seria propunerilor pentru masa de Paști, dar și a informațiilor referitoare la această mare sărbătoare și a tradițiilor legate de aceasta. Sper să le citiți cu plăcere și să descoperiți lucruri noi.

Sărbătorile Pascale presupun o serie de tradiții după cum vă spuneam și în articolul anterior.

Odată ce creștinii se întorc de la biserica de la slujba de Înviere, se așează la masă, ciocnesc ouăle vopsite cu mare grijă de doamna casei și gustă din pască. După ce aceștia își potolesc foamea ciocnesc și câte un pahar de băutură.

Există ritualuri în ceea ce privește ciocnitul ouălor: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de un comesean, în timp ce rostește cunoscuta formula ”Hristos a Înviat!”, la care se răspunde cu ”Adevărat a Înviat”. După credința populară, e bine de ținut minte cu cine ai ciocnit prima dată pentru că, dacă se întâmplă să te rătăcești în vreo pădure, n-ai decât să-ți amintești cu cine ai ciocnit întâi de Paști, și imediat găsești drumul pe unde ai venit.

“Cate bordee, atatea obicee!”

Știați deja că obiceiurile de Paști sunt extrem de variate.  De exemplu, în dimineața de Paști, moldovenii se spală pe ochi cu apa dintr-un bol în care a fost pus un ou roșu, unul alb, câteva flori și câteva monezi. Se spune ca vor deveni sănătoși, înfloritori, bogați și purificati de rele.

Sau că în Transilvania, în a doua zi de Paște, baieții îmbracați în straie de sărbătoare merg la “udat”. Ei aleg fetele de măritat care le sunt pe plac și le stropesc cu parfum. Înainte le stropeau cu apă proaspată din fântâna din sat. Fetele ii ospătează cu mâncare și băutura.

În Maramureș  Învierea Domnului este anunțată dimineața de copii, care merg pe la prieteni și vecini, de unde se întorc cu o desagă plină de ouă roșii. Pragul casei il trece un baiat sau un barbat, pentru ca locuinta sa fie in armonie tot anul.

Expresia de la începutul articolului se potrivește foarte bine cu numărul ridicat al tradițiilor și obiceiurilor românești legate de sărbătorilor pascale, care variaza în funcție de zona geografică unde sunt intalnite. Mai nou variază și în funcție de gusturile, preferințele și de ce nu și de dieta la care ne aflăm. Așadar trebuie să ținem cont de ce este permis, chiar dacă de-a lungul timpului am fost învățați că trebuie să mâncăm anumite feluri de mâncare în anumite ocazii.